BusinessMagazin 25 februarie 2016

Studiile au fracţionat generaţiile în trei sau patru categorii: baby boomers, generaţia x, generaţia y şi z ultimele două intrând în categoria millenials. Fiecare generaţie are evident plusuri şi minusuri în raport cu nevoile curente din piaţa muncii. În acest moment se vorbeşte foarte mult despre Millenials, generaţia foarte tânără iar focusul este acolo deoarece tiparul lor profesional este destul de diferit de generaţiile anterioare. Millenials muncesc preponderent pentru a-şi susţine pasiunile, hobby-urile. Pentru ei job-ul este o sursă de venit pentru dezvoltarea personală, pasiuni, entertainment. De aceea este extrem de important ca managerii din generaţia X sau Baby Boomers să îşi adapteze stilul de management astfel încât această generaţie nouă să performeze la capacitate maximă”, spune Elena Antoneac, director operational, Nestlers Group. Ea a răspuns pentru Business Magazin la câteva întrebări legate de felul în care realţionează românii cu munca.

BM: Suntem o natie de angajati sau de angajatori, exista suficient spirit antreprenorial sau suntem subalterni innascuti?

Elena Antoneac: Antreprenoriatul nu este punctul forte al românilor. Nu avem această cultură a antreprenoriatului. Teama de eşec este „cultivată” din şcoala românească. Este o ruşine să dăm un răspuns greşit în faţa profesorului şi preferăm să nu îl dăm. Antreprenoriatul conţine prin esenţa lui extrem de mulţi factori de risc iar românii nu sunt risk takeri prin definiţie. De aceea şi numărul mic de afaceri 100% româneşti la nivel naţional în comparaţie cu SUA, Israel, Olanda spre exemplu unde oamenii încearcă diverse forme de antreprenoriat.

BM: In ecuatia patronat - lucrator - castiguri - trai indestulat, care este rolul sindicatelor? Sunt sindicatele suficient de prezente si active pentru a sustine o piata "sanatoasa" a muncii?

Elena Antoneac: Sindicatele şi-au pierdut rolul de catalizator şi portavoce dintre angajat şi angajator. În plus România s-a transformat într-un furnizor de servicii cu foarte puţine companii care au un număr mare de angajaţi. Generaţia tânără activă în zona de servicii nu crede în Sindicate prin urmare în zona furnizorilor de servicii Sindicatele sunt de cele mai multe ori doar pe hârtie. Sindicatele şi-au păstrat din tradiţie preponderent în industrie.

BM: Care sunt tendintele pe piata internationala a muncii?

Elena Antoneac: Schimbarea, reinventarea sunt cuvintele cheie ce marchează în acest secol piaţa internaţională a muncii. Nevoile companiilor se schimbă, angajaţii trebuie să se adapteze la noi cerinţe venite din piaţă. Robotizarea mătură 7 milioane de locuri de muncă la nivel mondial, prin urmare cerinţele se schimbă iar reconversia profesională va fi punctul forte al celor care îşi fac loc în piaţă. Suedia a redus orele de muncă de la 8 ore pe zi la 6 ore pe zi, ceea ce este un prim pas şi un anunţ că piaţa muncii se schimbă iar modelele contemporane nu vor mai fi de actualitate în cîţiva ani.

Joburile din zona de IT, Inginerie vor continua să dea bătăi de cap companiilor care vor avea nevoie de tot mai mulţi specialişti iar bătălia dintre companii pentru aceste resurse va fi acerbă.

BM: Un fapt - muncitorul roman poate fi lenes si nepasator acasa, dar harnic si implicat in Italia, Spania sau Marea Britanie? De ce, care este explicatia, ce si cum putem schimba?

Elena Antoneac: În România dictonul „Merge şi aşa” este şi astăzi bine impregnat în conştiinţa noastră. Muncitorul român ştie că dacă face o lucrare în casă cuiva nu trebuie să fie perfectă, de aceea nici nu îşi dă interesul ca munca prestată să fie impecabilă. În plus nu există acest cult al detaliului în România, dorinţa de a face ceva perfect este de cele mai multe ori văzută ca o obsesie, ca ceva negativ ce ar trebui evitat.

În Germania spre exemplu, unde cetăţenii sunt perfecţionişti prin definiţie apare presiunea socială pe calitate. Dacă românul face o lucrare modestă în Germania, neamţul nu îl va remunera până ce românul îşi duce la bun sfârşit lucrarea la standardul solicitat.

 

Link sursa articol