Excepție de angajare – Statut de refugiat/protecție subsidiară în România

În rețeaua complexă de legi și reglementări privind imigrația, România oferă o excepție unică care facilitează angajarea celor cu statut de refugiat sau de protecție subsidiară. În timp ce procesul de imigrare în România poate fi îndelungat și birocratic, această excepție oferă o licărire de speranță și oportunități anumitor persoane care și-au căutat refugiu în granițele sale.

Termeni importanți

1. Refugiat

Un refugiat este cineva care a fost obligat să-și părăsească țara de origine din cauza preocupărilor legitime de a fi persecutat, de a se confrunta cu violență, de a se confrunta cu conflicte sau de a se confrunta cu alte situații care pun viața în pericol. Acești indivizi caută refugiu și securitate într-o altă națiune, adesea incapabili sau nedorind să se întoarcă în patria lor din cauza riscurilor cu care s-ar confrunta. Refugiații primesc, în general, protecție, ajutor și recunoaștere legală în conformitate cu legile internaționale pentru a-și proteja siguranța și bunăstarea în țara gazdă.

2. Statutul de protecție subsidiară

Protecția subsidiară este un tip de protecție oferit persoanelor care nu sunt cetățeni și nu se califică drept refugiați. Este furnizat atunci când există motive temeinice pentru a crede că returnarea acestora în țara lor de origine sau fosta reședință obișnuită a apatrizilor le-ar supune unui risc real de vătămare gravă. Acest prejudiciu este definit în articolul 15 din Directiva 2011/95/UE, cunoscută și sub denumirea de Directiva privind calificarea reformată. În cazurile în care nu se aplică condițiile specificate la articolul 17 alineatele (1) și (2) din aceeași directivă și persoana nu poate sau nu dorește să caute protecție în țara de origine din cauza acestor riscuri, se acordă protecție subsidiară.

Procesul de imigrare în România

Primul pas pentru a imigra în România implică de obicei obținerea unui permis de muncă de la Oficiul pentru Imigrări. Acest permis este obținut de obicei de către angajator pentru angajatul străin. Deși acest pas poate consuma mult timp, există cazuri în care angajatorii sunt scutiți de această cerință. O exceptare se aplică persoanelor cu statut de refugiat sau de protecție subsidiară. În astfel de cazuri, aceste persoane nu au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în România.

Statutul de refugiat și protecție subsidiară

În România, persoanele fizice cărora li s-a acordat acest statut au opțiunea de a obține unul dintre cele două cărți de rezidență. Refugiații pot solicita un card de ședere valabil trei ani, în timp ce celor cu statut de protecție subsidiară li se eliberează un card de doi ani, în ciuda faptului că protecția internațională se acordă pe termen nelimitat. Aceste cărți de ședere, împreună cu decizia Oficiului Român pentru Refugiați, servesc drept documentație oficială a acestor persoane.

Drepturile legale ale beneficiarilor

Potrivit Legii nr. 122/2006, art. 20, alin. 1, lit. C, persoanele cu statut de refugiat sau de protecție subsidiară au dreptul:

• Să fie angajat de persoane fizice sau juridice (companii).
• Angajarea în activități neplătite.
• Practicarea de profesii liberale.
• Executarea de acte juridice.
• Desfășoară activități comerciale, inclusiv activități economice independente, în aceleași condiții ca și cetățenii români.

Această prevedere legală din România permite beneficiarilor acestui statut să lucreze fără un permis de muncă separat. Se aplică atât expatriaților, cât și angajatorilor. Această prevedere cuprinzătoare subliniază faptul că persoanele cu statut de refugiat sau de protecție subsidiară se pot angaja în activități de angajare pe deplin și în mod legal. Este important de menționat că această excepție se aplică beneficiarilor statutului de refugiat sau de protecție subsidiară, permițându-le să lucreze în România fără a avea nevoie de un permis de muncă suplimentar.

Temeiul legal pentru excepția avizului de muncă

Pentru angajatorii care doresc să angajeze străini cu acest tip de permis de ședere în România, temeiul legal pentru această excepție a permisului de muncă se regăsește în Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, articolul 3, alineatul 2, lit. J.

Obligatiile angajatorului

Deși această excepție ușurează procesul atât pentru expatriați, cât și pentru angajatori, ea impune și anumite obligații angajatorilor. Ordonanta Guvernului nr. 25/2014, articolul 34, prevede că:

• Angajatorii care aleg să angajeze străini în temeiul acestei excepții sunt obligați să sesizeze Inspectoratul General pentru Imigrări din România în termen de zece zile de la începerea activității lor. Se așteaptă ca notificarea să includă documente importante, cum ar fi o copie a contractului de muncă al persoanei, documentul de detașare și documentația relevantă care verifică categoria străinului conform art. 3, paragraful 2, sau art. 25, în funcție de circumstanțe. Respectarea acestor cerințe de comunicare este esențială pentru a asigura gestionarea legală și corectă a angajării în străinătate în România.
• Angajatorii sunt obligați să informeze Inspectoratul General pentru Imigrări în termen de zece zile cu privire la orice modificări aduse sau încetarea contractului individual de muncă cu un angajat străin. În plus, dacă detașarea angajatului a fost încetată, trebuie furnizate și aceste informații. Este responsabilitatea angajatorului să anunțe autoritățile în timp util, asigurând respectarea reglementărilor specificate.

Angajatorii care nu își îndeplinesc obligațiile legale se pot confrunta cu sancțiuni sub formă de amenzi cuprinse între 1500 lei și 3000 lei, ceea ce este aproximativ echivalent cu 300 euro până la 600 euro. Este important să respectați aceste obligații pentru a evita aceste consecințe financiare.

Obligațiile străinilor

Pe lângă angajatori, persoanele străine sunt obligate să îndeplinească anumite obligații în temeiul acestei excepții. După cum se prevede la articolul 13 din OUG 194/2002, aceste persoane trebuie să informeze Oficiul pentru Imigrări cu privire la orice modificare a statutului lor de muncă în termen de 30 de zile. Aceasta include atât începerea, cât și terminarea angajării. Nerespectarea acestei cerințe poate duce la penalități, care de obicei variază de la 100 de lei la 500 de lei. Este important ca persoanele străine să cunoască și să adere la aceste reglementări pentru a evita eventualele consecințe.

Beneficiile excepției permisului de muncă pentru refugiați și persoane fizice cu protecție subsidiară din România

Prin adoptarea unei abordări mai incluzive a politicii de imigrație, România extinde o excepție a permisului de muncă refugiaților și persoanelor cărora li s-a acordat statut de protecție subsidiară. Această excepție nu numai că se aliniază cu valorile umanitare, dar oferă și câteva avantaje semnificative atât acestor persoane, cât și angajatorilor care își recunosc potențialul.

Oportunități de angajare: Refugiații și beneficiarii protecției subsidiare au dreptul legal de a căuta un loc de muncă în România, facilitându-le autosuficiența economică.

Diversitatea competențelor: Mulți dintre acești indivizi aduc abilități și talente diverse pe piața muncii, îmbogățind diverse industrii și sectoare.

Abilități lingvistice: abilitățile multilingve ale refugiaților pot fi valoroase pentru întreprinderile implicate în comerțul internațional sau care deservesc diverse baze de clienți.

Reținerea talentului: Angajatorii pot păstra angajați calificați și experimentați, contribuind la creșterea forței de muncă.

Antreprenoriat: Unii indivizi își încep propriile afaceri, stimulând antreprenoriatul și creând oportunități de muncă.

Cultura pozitivă la locul de muncă: îmbrățișarea diversității și oferirea de oportunități de angajare pentru refugiați poate promova o cultură la locul de muncă mai incluzivă și mai pozitivă.

În concluzie, excepția de angajare a României pentru persoanele cu statut de refugiat sau de protecție subsidiară oferă o rază de speranță și oportunitate în lumea complexă a reglementărilor privind imigrația. Înțelegând și aderând la prevederile legale care reglementează această excepție, atât angajatorii, cât și beneficiarii pot naviga mai ușor în procesul de imigrare și pot îmbrățișa șansa de a-și construi noi vieți și cariere în România.