10 Schimbări propuse in legislatia privind regimul străinilor în România

În contextul unei lumi tot mai interconectate, mobilitatea forței de muncă transfrontaliere devine din ce în ce mai relevantă. Pentru străinii care doresc să lucreze în România, obținerea unui aviz de muncă și a unui permis de ședere reprezintă aspecte esențiale în procesul de integrare în piața muncii din România. Aceste documente sunt reglementate de legislația în vigoare și sunt cruciale pentru a asigura un mediu legal și transparent pentru angajarea și activitatea străinilor în țară. În acest articol, vom explora în detaliu cerințele și procedurile asociate obținerii unui aviz de muncă și a unui permis de ședere în România, precum și impactul lor asupra străinilor care își doresc să profeseze în această țară plină de oportunități.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, care reglementează regimul străinilor în România, este în proces de modificare. În conformitate cu propunerile, unele aspecte cheie sunt vizate, având un impact semnificativ asupra procedurilor de aviz de muncă și permis de ședere pentru străini.

1. Încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul

În varianta actuală a legii, entitățile-gazdă din România sunt obligate să informeze formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

În schimbările propuse, aceste termene s-au redus. Potrivit noii formulări, notificările privind schimbările intervenite în situația străinului trebuie făcute în termen de 10 zile de la data producerii evenimentului.

2. Termen extins și proces simplificat în situația detașării în România

În varianta actuală a legii, străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru detașare în termen de 60 de zile de la data obținerii avizului de detașare de către entitatea gazdă din România.

În schimbările propuse, termenul în care străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru detașare s-a extins de la 60 de zile la 90 de zile de la data obținerii avizului de detașare de către entitatea gazdă din România.

Termenul propus de 90 de zile se aplică exclusiv în cazul detașării în România. Pentru strainii care se deplasează în România in scop de angajare, termenul de 180 de zile de la data emiterii unui aviz de muncă rămâne în vigoare.

3. Reducerea cuantumului mijloacelor de întreținere pentru sponsor

În varianta actuală a legii, este menționat ca solicitantul să facă dovada mijloacelor de întreținere, pe lângă cele necesare pentru propria întreținere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru fiecare membru de familie.

În schimbările propuse, articolul 46 alineatul (9), litera c) menționează că solicitantul să facă dovada mijloacelor de întreținere, pe lângă cele necesare pentru propria întreținere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru fiecare membru de familie, pentru o perioadă de 3 luni;

4. Reîntregirea familiei devine mai rapidă

În varianta actuală, demararea procesului de reîntregire a familiei se poate face doar după obținerea cărții albastre de către sponsor.

Însă, conform modificărilor propuse, la articolul 51, alineatele (3) și (8) se va permite o soluționare simultană a cererii de prelungire a dreptului de ședere a posesorului Cărții Albastre a UE și a cererilor de prelungire a dreptului de ședere ale membrilor de familie ai acestuia. Cu alte cuvinte, toate aceste cereri vor fi soluționate în același timp.

5. Dreptul de ședere în scop de muncă pentru înalți calificați

În varianta actuală, salariul de încadrare al înalt calificaților era de cel puțin două ori câștigul salarial mediu brut, iar perioada de valabilitate a unui permis de ședere e de maxim 2 ani.

În varianta propusă, câștigul salarial trebuie să fie la nivelul unui salariu mediu brut, iar perioada de valabilitate a unui permis de ședere poate ajunge la 3 ani.

6. Dreptul de ședere temporară în scop de muncă în calitate de lucrător înalt calificat în cadrul mobilității

Se propune introducerea unui nou articol, care extinde drepturile lucrătorilor înalt calificați și facilitează mobilitatea acestora în cadrul Uniunii Europene. Noile modificări permit străinilor deținători a unei Cărți albastră a UE să intre și să rămână în România timp de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile pentru a desfășura activități economice. Nu mai este necesară autorizația de muncă conform legislației actuale privind străinii. Aceste modificări facilitează mobilitatea și extind drepturile lucrătorilor înalt calificați în România și în Uniunea Europeană.

7. Relocarea în România în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat

În forma actuală a legii, se stabileste că după 18 luni de ședere legală în primul stat membru ca posesor de Carte albastră a UE, străinul poate să se mute în România în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, iar membrilor de familie ai acestuia li se poate prelungi dreptul de ședere conform prevederilor alin. (1), cu obligația de a prezenta și un permis de ședere eliberat de primul stat membru.

În forma propusă a legii, s-a redus perioada de ședere legală în primul stat membru de la 18 luni la 12 luni. Astfel, după 12 luni de ședere legală în primul stat membru ca posesor de Carte albastră a UE, străinul se poate muta în România în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, iar membrilor de familie ai acestuia li se poate prelungi dreptul de ședere conform prevederilor alin. (1), cu obligația de a prezenta și un permis de ședere eliberat de primul stat membru.

8. Străini intrați în România în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică

În forma actuală a legii, se prevedea că străinilor intrați în România în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică li se prelungea dreptul de ședere temporară dacă prezintă acordul de primire avizat de Ministerul Cercetării și Inovării.

În forma propusă a legii, străinilor intrați în România în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică li se prelungește dreptul de ședere temporară dacă prezintă următoarele documente: (i) acordul de primire avizat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și (ii) dovada deținerii mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.

9. Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea unui permis de ședere

Forma actuală a legii impune ca titularul permisului de ședere să anunțe Oficiul Român pentru Imigrări despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului în termen de maximum 5 zile. Contravențiile prevăzute în lege sunt sancționate cu amenzi cuprinse între 100 și 500 de lei.

Forma propusă a legii prevede că titularul permisului de ședere trebuie să anunțe Inspectoratul General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului în termen de maximum 10 zile. De asemenea, s-a propus o majorare a amenzilor pentru persoanele fizice în cazul încălcării obligației de a anunța șederea, nedeclararea pașaportului, nedepunerea de permis nou la schimbarea adresei, nerespectarea termenului de prelungire a dreptului de ședere temporară și nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de ședere sau al pașaportului.

10. Cresterea numarului de ore de lucru pentru studenții din Romania care doresc să lucreze part-time fără obținerea unui aviz de muncă

Forma actuală a legii, străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare numai cu contract individual de muncă cu timp parțial cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi.

Forma propusă a legii, străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare numai cu contract individual de muncă cu timp parțial cu durata muncii de maximum 6 ore pe zi. Astfel, aceștia ar putea lucra mai multe ore pe zi fără a avea nevoie de aviz de angajare.

În încheiere, este important să reținem că modificările menționate în acest articol  reprezintă doar o selecție de propuneri pentru actualizarea legii și că ele NU au fost încă implementate. Acestea ar necesita aprobarea și adoptarea oficială înainte de a deveni parte integrantă a legislației. Vom continua să vă furnizăm actualizări în momentul în care aceste modificări vor fi confirmate oficial.

Click aici pentru versiunea în engleză.